Programul SEI

Fişă de prezentare:

OBIECTIVE:  Dotarea tuturor şcolilor din România cu soluţii IT complete pentru procesul de predare­/învăţare;

• Introducerea tehnologiei informaţiei în procesul educaţional prin proiecte specifice destinate unor scopuri educaţionale şi administrative precum: informatizarea examenelor naţionale: admiterea în licee, bacalaureat, titularizarea profesorilor etc, informatizarea comunicării interne şi cu publicul şi construirea Bazei Naţionale de Date a Educaţiei care poate fi utilizată prin analiză ca instrument de suport al deciziei;
• Asigurarea accesului tuturor participanţilor la sistemul educaţional la tehnologia informaţiei – computere şi Internet.

Obiectivul principal al proiectului a fost acela de a oferi acces egal tuturor elevilor şi profesorilor din învăţământul pre-universitar la instrumente moderne de predare/învăţare. În prezent, şcolile româneşti pun la dispoziţia beneficiarilor laboratoare computerizate, dotate cu tehnologie de vârf, crescând astfel calitatea procesului educaţional.

STRATEGIE – Definirea componentelor si etapizarea programului s-au făcut pe baza metodologiilor UE, ţinând seama de contextul logistic şi financiar din România.

Principalele componente ale soluţiei sunt:

• Echipamente de calcul şi comunicaţii hardware (laboratoare IT)
• Soluţie software integrată de instruire asistată de calculator – Learning & Content Management Solution (soluţia software AEL)
• Conţinut educaţional în format electronic;
• Instruirea profesorilor;
• Conectare la Internet

PRODUSE OFERITE:

• Oferă lecţii electronice diverse: matematică, informatică, geografie, biologie, chimie, fizică, tehnologie, istorie, limba engleză, filosofie, logica, economie, literatură română;

Ca un program strategic al Ministerului, SEI acoperă toate activităţile majore în sectorul educaţional:

• Pedagogie – predare şi învăţare, testare şi evaluare, management de conţinut educaţional, de formare şi de perfecţionare pentru profesori.
• Gestionare a resurselor şcolare.
• Gestionare a educaţiei naţională – Suportul TIC pentru examenele naţionale, baza de date naţională a educaţiei, harta şcolară.
• Comunicare şi colaborare – inclusiv cel mai important portal educaţional naţional, www.portal.edu.ro

Utilizatorii şi beneficiarii proiectului se regăsesc la toate nivelurile sistemului educaţional (local, regional şi naţional, fiecare dintre ele cuprinzând mai multe sub-niveluri) şi includ profesori, elevi, părinţi, manageri, personal administrativ, factorilor de decizie şi publicul larg.

AVANTAJE:

• Oferă lecţii electronice diverse: matematică, informatică, geografie, biologie, chimie, fizică, tehnologie, istorie, limba engleză, filosofie, logică, economie, literatură română;
• Se adreseză  tuturor profesorilor şi elevilor;
• Dispune în permanenţă de lecţii noi.

DEZAVANTAJE:

• Trebuie să fii conectat la Internet;
• Consumatoare de timp;

REFLECŢIE PERSONALĂ:  Eu sunt de părere că Programul SEI este foarte util atât pentru profesori dar şi pentru elevi. Este extrem de important că educaţia şi cultura au reuşit să se adapteze la era tehnologiei.

Platforma AeL

Fişa de prezentare:

FUNCŢIONALITATE – Platforma de eLearning AeL oferă   suport pentru predare şi învăţare, testare şi evaluare, administrare a conţinutului, gestionare şi monitorizare a întregului proces educaţional.

TIPURI DE UTILIZARE:

Cele mai importante elemente ce compun platforma integrată AEL:

1. Biblioteca virtuală – prin intermediul AeL utilizatorii dispun de o bibliotecă electronică, o adevărată bază de cunoştinţe cu rolul de a înmagazina şi sistematiza o mare cantitate de informaţii şi materiale educaţionale;
2. Clasa virtuală – prin folosirea clasei virtuale, profesorul are posibilitatea de a: controla transferul conţinutul educaţional către elevi, de a administra şi monitoriza testele, de a comunica cu elevii prin forumuri de discuţii, etc.
3. Testare – în procesul de testare şi evaluare, profesorii au la dispoziţie, prin intermediul platformei AeL, de un motor pentru crearea automată a testelor electronice, precum şi asistenţă pentru evaluare. Profesorul are posibilitatea de a stabili modul de notare.
4. Administrare – AeL are implementate cele mai noi tehnici în materie de securitate, accesul în sistem fiind securizat prin nume de utilizator şi parole unice.
5. Administrarea instituţiilor de învăţământ – prin modul de administrare a instituţiilor de învăţământ, utilizatorii au posibilitatea gestionării şi monitorizării informaţiilor referitoare la: structura organizatorică, elevi, profesori, ore susţinute folosind platforma AeL.
6. DICTUS – dicţionar multifuncţional.

AVANTAJE:

• Sprijinirea procesului didactic prin mijloace informatice moderne, punând la dispoziţia profesorilor un instrument complementar, flexibil şi eficient;
• Monitorizarea procesului de instruire şi a rezultatelor obţinute de elevi şi profesori, atât pe perioada cursurilor cât şi după finalizarea acestora;
• Planificarea eficientă a resurselor (profesori, săli de curs);
• Facilitarea procesului de învăţare, mărind receptivitatea şi gradul de asimilare a cunoştinţelor: stimularea gândirii critice, învăţarea orientată spre scop, varietatea surselor de informaţie, etc.
• Asigură evaluarea eficientă, prin teste obiectivate , care permit profesorului să realizeze un feed-back imediat, prin care să poată corecta eventualele greşeli;
• Stimularea creativităţii şi competiţiei, a lucrului individual şi în echipă;
• Trecerea de la învăţarea bazată pe memorarea mecanică a informaţiei, la învăţarea bazată pe experiment, pe descoperire, etc;
• Accesul şi descărcarea lecţiilor sunt gratuite şi prezintă un avantaj deosebit mai ales pentru elevii din mediul rural sau chiar cel urban în unele situaţii , care nu beneficiază de cadre didactice calificate, deoarece permite accesul egal al tuturor la o informatie corectă şi la un sistem de  predare  modern.

DEZAVANTAJE:

• Consumatoare de timp;
• Calculatoarele sunt insuficiente;
• Pot apărea probleme tehnice în timpul desfăşurării lecţiei;
• Elevii nu au spaţiu suficient să-si ia notiţe;
• Nu există lecţii pentru unele discipline ( ecologie clasa a VIII a), sau sunt insuficiente ( zologie clasa a VI a );

REFLECŢIE PERSONALĂ:

Eu sunt de părere că AEL este util atât pentru profesori cât si pentru elevi. Nu există niciun program care să nu aibă dezavantaje. AeL este foarte educativ atât pentru profesori cât şi pentru elevi.

Cum evaluăm calitatea unui site educaţional?

Grilele de evaluare cuprind câteva dintre întrebările pe care trebuie să şi le pună cel care face evaluarea, fie el specialist în informare sau un simplu utilizator.

Responsabilitate – unul dintre cele mai importante demersuri în evaluarea resurselor Internet este stabilirea responsabilităţii pentru crearea şi actualizarea site-ului şi pentru informaţiile incluse în acesta. Stabilirea responsabilităţii este un proces dificil, deoarece resursele Web nu sunt întotdeauna suficient de precise privitor la acest aspect. Responsabilitatea trebuie să fie conturată prin informaţii referitoare la autorul/autorii textelor, calificările acestuia/acestora în domeniul abordat şi editorul sau autoritatea care a avizat includerea acestora în site.

Grila de evaluare:

1. Este precizată organizaţia, compania sau persoana responsabilă de conţinutul site-ului? Această informaţie este esenţială pentru verificarea informaţiilor prezentate.

2. Dacă site-ul aparţine departamentului unei organizaţii,sunt oferite informaţii referitoare la aceasta din urmă? Cunoaşterea identităţii organizaţiei paterne, care are responsabilitatea finală în ceea ce priveşte conţinutul site-ului departamental, poate să ajute la legitimarea informaţiilor prezentate în aceasta.

3.  Sunt incluse informaţii de contact privind organizaţia, compania sau persoana responsabilă de conţinutul site-ului? Indiferent sub ce formă – numărul de telefon sau de fax, adresa poştală sau adresa de e-mail – aceste date identifică autoritatea responsabilă şi oferă posibilitatea contactării ei pentru a obţine referinţe suplimentare.

4. Sunt oferite informaţii privind experienţa în domeniul abordat a organizaţiei, companiei ori persoanei responsabile de conţinutul site-ului? Prezentarea acestor referinţe este mai importantă când responsabilitatea pentru conţinutul site-ului nu aparţine unei autorităţi foarte cunoscute în domeniul abordat..

5. Este specificat deţinătorul copyright-ului? Deseori, deţinatorul copyright-ului este acelaşi cu responsabilul de conţinut; în caz contrar, specificarea lui poate furniza informaţii suplimentare asupra site-ului.

6. Cine este autorul unui anumit text? Autorul este o personalitate recunoscută în domeniu? Dacă nu este o personalitate în domeniu: este citat de cineva cunoscut?

Acurateţe – în cazul site-urilor Web, acurateţea poate fi definită ca o rezultantă a valorii de adevăr a informaţiilor incluse şi a acurateţii formei în care acestea sunt prezentate. Determinarea acurateţii este o întreprindere dificilă, deoarece multe dintre etapele procesului de evaluare a texelor propuse pentru publicare pe suport tradiţional nu sunt parcurse şi în cazul textelor incluse în pagini Web. Până în momentul de faţă pentru resursele Internet nu au fost stabilite convenţii de publicare comparabile cu cele acceptate în cazul documentelor tipărite.

Grila de evaluare:

1. Documentul este citat într-un alt document?

2. Sunt incluse trimiteri la alte surse?

3. Sunt menţionate sursele din care au fost extrase informaţiile faptice şi datele statistice folosite în argumentare? Menţionarea acestor surse permite verificarea autenticităţii informaţiilor.

4. Cum este prezentată informaţia? Deşi acurateţea formei nu poate fi considerată o garanţie pentru autenticitatea conţinutului, totuşi paginile fără erori gramaticale, ortografice, de punctuaţie etc. mărturisesc interesul pentru facilitarea comunicării informaţiilor manifestat de producătorii acestora, după cm apariţia acestor erori demonstrează o lipsă de control al calităţii care trebuie să ridice semne de întrebare şi cu privire la conţinutul informaţional.

5. Tabelele, graficele, figurile incluse în document sunt uşor de citit şi servesc scopul scopul informaţional urmărit?

Obiectivitatea – este calitatea de a prezenta informaţiile faptice fără distorsionări. Trebuie să se stabilească dacă informaţiile incluse în site-urile Web reprezintă fapte, opinii sau propangandă.

Grila de evaluare:

1. Relaţia autorului documentului cu organizaţia, compania sau persoana responsabilă de conţinutul site-ului Web este precizată? Este această relaţie susceptibilă de a influenţa obiectivitatea autorului? Este important de ştiut până la ce nivel acţionează autoritatea responsabilă de conţinutul site-ului şi de unde începe să acţioneze responsabilitatea autorului unui document Web găzduit de site.

2. Punctul de vedere exprimat de autor: este personal sau este prezentat în numele organizaţiei din care face parte? Urmăreşte să impună o anumită soluţie favorabilă autorului sau organizaţiei din care acesta face parte? Urmăreşte promovarea unor produse şi servicii comercializate de organizaţie?

3. Există reclame în site? Dacă da, este clară relaţia dintre autoritatea responsabilă pentru conţinutul site-ului şi organizaţia care îşi face publicitate? Informaţiile cu caracter comercial sunt clar diferenţiate de restul informaţiilor?

4. Dacă site-ul are sponsori, sunt ei declaraţi? Care este relaţia cu aceştia şi în ce măsură poate influenţa conţinutul informaţional? Sunt incluse legături către site-urile sponsorilor, astfel încât utilizatorul să poată obţine mai multe informaţii despre aceştia?

5. Documentul este inclus în pagina Web personală a autorului? Multe dintre paginile Web personale sunt îndoielnice din punctul de vedere al obiectivităţii informaţiilor prezentate.

Actualitatea – este calitatea informaţiei de a fi la zi. De obicei, în prima pagină este inclusă data ultimei actualizări a informaţiilor incluse în site. Pentru datele statistice ar trebui să existe legături către sursele originale din care au fost extrase. Sursele originale, de regulă, indică momentul când datele statistice au fost colectate.

Grila de evaluare:

1. Este precizată data la care a fost creat documentul?

2. Este precizată data includerii documentului în site?

3. Este precizată data ultimei actualizări a site-ului?

4. Este precizată data ultimei actualizări pentru fiecare document inclus în site?

5. Dacă documentul a fost publicat în diferite ediţii, este precizată ediţia din care face parte varianta inclusă în site?

Acoperire şi public-ţintă. Acoperirea este definită prin subiectele abordate şi adâncimea tratării lor. Publicul-ţintă este grupul utilizatorilor de informaţii cărora le este dedicat site-ul.

Grila de evaluare:

1. Care sunt categoriile de informaţii incluse în site? Aceste categorii pot fi greu de determinat atunci când nu există un index sau o hartă a site-ului.

2. Care este nivelul de abordare a subiectelor?

3. În cazul existenţei unui echivalent tipărit, se specifică dacă varianta Web este o versiune completă sau un extras?

4. Care este publicul ţintă? Dacă site-ul se adresează mai multor categorii de utilizatori, sunt delimitate informaţiile care corespund fiecărei categorii?

Alte criterii de evaluare

Obiectiv

Obiectivul urmărit poate fi informaţional, promoţional, comercial etc. Este important să se determine scopul urmărit de creatorii site-urilor, pentru a stabili potenţialele influenţe asupra obiectivităţii prezentării informaţiilor.

Validarea informaţiilor

Unii autori validează (autentifică) informaţiile prezentate coroborându-le cu alte surse pe suport tradiţional sau electronic.

O pagină Web bine documentată, în care sunt incluse referinţe multiple, arată că autorul ei stăpâneşte subiectul abordat. În plus, includerea referinţelor permite aplicarea unei metode clasice de stabilire a exactivităţii unei informaţii: regăsirea ei în mai multe surse diferite.

Organizarea site-ului

Navigarea în Web poate crea senzaţia de dezorientare. Trecând de la o legătură hypertext la alta, utilizatorul se poate „rătăci” în reţea, nemaiştiind cum a ajuns într-un anumit punct al ei şi de unde a pornit.

Un site în care informaţiile sunt bine organizate va fi mai uşor de consultat: segmentarea logică şi introducerea unor titluri clare ajută utilizatorul să se orienteze în interiorul acestuia şi să reducă timpul dedicat consultării.

Atunci când sunt incluse legături către alte site-uri, utilizatorul trebuie să fie avertizat că va accesa o sursă externă; de asemenea, legăturile către alte surse ar trebui să fie comentate măcar sumar, pentru a le permite utilizatorilor să aleagă în cunoştinţă de cauză. Prezenţa sau absenţa acestor informaţii poate oferi un indiciu asupra calităţii site-ului.

Calitatea textului

Dincolo de organizarea site-ului, există informaţia însăşi. Autorul îşi prezintă clar ideile? Argumentaţia sa este repetitivă sau incoerentă?

Calitatea limbii este şi ea un indicator pentru evaluarea textului.

În evaluarea resurselor Internet, consultarea publicaţiilor tradiţionale care le recenzează se poate dovedi foarte utilă. De asemenea, când mai multe site-uri trimit la o sursă Web, este un indiciu al faptului că aceasta este de calitate. Comunicarea Internet se dovedeşte destul de autocritică şi identifică adesea chiar ea cele mai bune surse de informare; totuşi, demersurile de evaluare a resurselor Internet sunt uneori produsul unor Web-site-uri cu caracter comercial, care selectează şi promovează resurse bazându-se pe valori precum „stil” şi „impact”, fără a se concentra asupra conţinutului informaţional.

Bibliografie:

ALEXANDER, Janet E: Tate, Marcha Ann, Web wisdom: How to Evaluate and Create Information Quality on the Web, London, 1999.

SU, L.T. Developing a comprehensive and systematic model of user evaluation of Web-based search engines. In: Williams, M.E. (ed.). National Online Meetings: Proceedings. Medford: Information Today, 1977, p.335-345.

SCHWARTZ, Candy. Web Search Engines. In Journal of the American Society for Information Science, vol.49, nr.11 (1998), p.973-982.

JOLY, Monique; Mermet, Jean-Michel; Prudhomme, Brigitte. Evaluation de l`information presente sur Internet. http://www.insa-lyon.fr/departements/docInsa/fristi/fristi36.html (1998)